Eterna tristeţe a unui Suflet pribeag
(Iubeşte-mă tu Singurătate sau Epistola către Zeul Durerii)
Când pe umerii tăi goi îţi clădeşti un mic univers unde doreşti să te poţi refugia în momente de adâncă tristeţe, să te închini Zeului Durerii cu lacrimile de sânge ale Sufletului tău ce nu îşi mai găseşte loc în firavul tău trup marcat de trecerea vremii şi de lava sentimentelor ce te cuprinde dintr-o dată... tu, Suflet Pribeag, tu chiar crezi că îţi vor rezista genunchii de greutatea sentimentelor ce le porţi? Iubire, tristeţe pura, dezamăgire profundă, lacrimi şi durere, amintiri şi uitare... toate te cuprind năvalnic şi nu te lasă să respiri... În firavul tău trup săpat-au lacrimi de dor şi chin... auzi tu, Zeu al Durerii, al Sufletului suspin? Viaţa nu îţi este decât rugăciune amară a Sufletului plâns mut...
Te întrebi: unde este micul tău turn de fildeş în care îţi căutai refugiul să-ţi plângi Singurătatea şi Tristeţea?... Nu ai unde să scapi Suflet pribeag... închină-te Zeului Durerii... Eşti doar o idee ce încă mai respiră şi crede în propriul univers... Te vei lăsa învăluit în ceaţa gândurilor tale... Şi te întrebi: Există oare înţelepciunea Durerii?...”
25 septembrie 2006, Ploieşti
Mihai Florian Dumitrescu
(din cartea "Ganduri pentru EA - Sentimente nespuse")
Voi continua să scriu pentru puţinele persoane ce nu vor să-şi ascundă nici lacrima, nici tristeţea, nici bucuria unui zâmbet, nici măcar teama de a fi “judecaţi” pentru că au rămas oameni…
cat adevar...parca ma regasesc an fiecare cuvant.pt ca daa.. sant um om trist..poate chiar foarte trist..nici nush dac am fost fericit vreodat..a fost asa de demult ancat cu greu ami mai aduc aminte..de acele momente de fericire ..si ma antreb de multe ori..oare a fost adevarat..? oare cum e sa fii fericit..eu nu mai cunosc acest sentiment de mult ..de f mult..felicitari domnule florian..urmaresc cu placere acest blog..gasesc aici ganduri care se potrivesc perfect cu cea ce traiesc an fiecare zii..anca o dat felicitari pt cea ce scri...ami place f mult ..
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos pentru aprecieri, o sa reiau in cateva zile cu postari noi, inca nu mi-am revenit nici eu complet... Nu trebuie sa te simti mereu trist, suparat, dezamagit, sunt inca lucruri frumoase in jur de care te poti bucura mai mult sau mai putin. Pacat ca nu mai cunosti un sentiment placut de mult timp... Sper ca nu e ceva grav pentru ca atata timp cat suntem cat de cat sanatosi, ne putem bucura de alte mici bucurii ale vietii. Daca simti nevoia sa te descarci, am si mailul trecut la contact. Ai grija de tine, o zi frumoasa!
Ștergerecat adevar...parca ma regasesc an fiecare cuvant.pt ca daa.. sant um om trist..poate chiar foarte trist..nici nush dac am fost fericit vreodat..a fost asa de demult ancat cu greu ami mai aduc aminte..de acele momente de fericire ..si ma antreb de multe ori..oare a fost adevarat..? oare cum e sa fii fericit..eu nu mai cunosc acest sentiment de mult ..de f mult..felicitari domnule florian..urmaresc cu placere acest blog..gasesc aici ganduri care se potrivesc perfect cu cea ce traiesc an fiecare zii..anca o dat felicitari pt cea ce scri...ami place f mult ..
RăspundețiȘtergere